“Am promis că voi scrie un post şi în maghiară, aşa că acum prin acest post voi “testa” acest domeniu, si voi vedea câţi dintre cititori mei sunt vorbitori de limba maghiară.”
Ar mai urma să scriu
în turcă şi arabă şi ar fi o diversitate adevarată aici, dar defapt pentru asta ai translate.google.com.
Da! Dar pentru maghiară nu este! Deci , poate fi relevant sa scriu şi în maghiară.
Bocs hogy ha nem angyra “correct”, de probalom, :).
Szerintem ez a utolso holnap hogy meg it vagyok Marosvasarhelyen/Romaniaban, ebol az evbol, mert Juliustol elmegyek dolgozni mas orszagban. Meg nem tudom hogy ha Europa, Asia vagy America lesz, de korubelo 2 het alat meg fogom tudni . En Asiaba akarok meni inkab , de eszt kesob tudom meg. Erdekes mert nincs nagyon ido, ara hogy a baratokal idod tolcsek, licens, visgak , es a menes , hamar lesz. Erdekes mert mikor az embernek nincs idee akor meg kel csinajon(vagy csynajon?) a szekesz dolgakat. En pedig aszt erszem hogy ez a holnap eleg hoszu lesz es ido less hogy egy jo nagy partit csinajunk , mi elot el megyek.
Szerintem: Ido van mindere csak akarni kel hogy aszt a valamit meg csinald !
Az a post egy test is volt nekem es a olvasoknak, ugy hogy meg kerlek szepen te a ki el olvastad esz a postot hogy , agy egy commentet a nevede, es a varast ahonan vagy, ez eleg hogy tugyam meg hagyan olvastak el (hogy korubelo tudgyam hagy Magyar olvaso van ezen a blog-on) , es meg is ertetek eszt a postot, Koszi Szepen.
p.s. Lehet hogy nem mindenki tudgya mit tuddnak csnalni kint, ugy hogy el mondom. A mit en tudnak csinalni az , hr, eladas, project management , es tanitas(trainer).
Etichete: AIESEC, asteptare, blog, hungarian, things_to_do
Niciodată nu am fost un om care ştia să aşteptete…vroiam ca lucrurile să se întâmple repede şi pe moment. Dacă aveam o idee vroiam repede să o văd realizată, era greu să aştep, chiar şi acum uneori e greu să aştept momentul acela când voi termina studenţia şi voi ştii ce vreau de la mine şi de la cariera mea. Anul acesta şi mai intens pe perioada ianuarie-mai 2008 am reuşit să învăţ şi să aştept . Am vrut şi chiar vreau şi acuma să continui să învăţ “practic” în strainătate, vreau să plec prin programul de practică internaţională AIESEC “exchange”. Dar e greu să aştepţi. Deşi am avut unele aşa zise “eşecuri” în această tentativă de a pleca din ţară, eu spun că defapt din toate acestea pe lângă “feedback-ul” pe care l-am primit am învăţat să ştiu să aştept, şi să am răbdare cu mine şi cu cei din jur.
Scriam undeva în decembrie despre “banca de rezerve” – banca de rezerve de la fotbal pe care un bun prieten de al meu (sportiv) a stat luni de zile fără să îi dea cineva atenţie, făcând chiar “dungi pe spate de la bancă, de la banca de reserve. Acum el este titular incontestabil la acea echipă de fotbal şi ba chiar este “vânat” de cluburi din diviziile superioare (liga a II-a). El a avut această abilitate de a aştepta şi de a avea rabdare cu el şi echipa lui.
La fel a făcut şi Anglia în al doilea război mondial a ştiut să aştepte iar pana la urmă a câştigat războiul. Atunci Winston Churchill spunea: sucesul este abilitatea de a merge din eşec în eşec fără să îţi pierzi enuziasmul”. Iar după război şi “democraţia” a ştiu să aştepte şi să năruiasca Uniunea Sovietică.
Cu siguranţă ma ajutat pe mine această abilitatea de a ştii să aştept.(chiar dacă încă învăţ). Acum mă aflu într-un moment când TREBUIE să aştept să termin universitatea şi să îmi găsesc locul undeva în lume. Dacă ştii să aştepţi cu tine şi cu cei din jur te vei ridica de pe banca de rezerve şi vei fi titular!
Etichete: AIESEC, asteptare, banca de rezerve, licenta, studentie, Tg Mures